Alba
Romania

Alba

Alba Iulia a fost prima capitală a celor trei provincii românești, capitala de jure sub Sigismund Báthory, precum si sub sceptrul unificator al marelui voievod Mihai Viteazul.

Introducing

Oras invaluit in nimbul legendar al unor mari evenimente istorice petrecute intre batranele-i ziduri, Alba Iulia s-a intiparit adanc in mintea si inima poporului roman.
Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice acum 5000 de ani. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama.
O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii.
Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V- lea i.Ch. ; in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000 – 1900 i.Ch.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori.
In numeroase puncte de pe teritoriul orasului – La vii, Platoul romanilor – au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700 – 1000 i.e.n. ). Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.e.n. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama.
O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice – APOULON – ce va inspaimanta mai tarziu lumea romana.

Istoria medie a orasului Alba Iulia incepe cu cetatea dacica de la Piatra Craivei – un masiv stancos ce domina orizontul dinspre nord – descoperita in ultimii ani. Vechiul Apoulon dacic era resedinta unui trib sau a unei uniuni de triburi care stapanea zona centrala a Muresului si o parte din muntii Apuseni. In perioada in care Imperiul traco-daco-get din veacul I i.Ch. se intareste si devine cel mai mare din Europa, dupa Imperiul Roman, Apoulon cunoaste o deosebita inflorire, ajungand unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei, care a stat la limita epopeicei rezistente militare a dacilor, in fata invaziei romane.
Primul razboi daco – roman, din timpul regelui Decebal a pus Apoulon-ul la grele incercari de ordin economic. In schimb, al doilea razboi, condus de Traian, care viza aici regiunea bogata si minele de aur si argint, i-a adus distrugerea definitiva.

In epoca romana, Apoulon-ul dacic devenit APULUM, cunoaste o mare dezvoltare.
Primul nucleu al orasului, ale carui inceputuri trebuie puse imediat dupa anul 106 d. Ch., a fost castrul legiunii a XIII – a Gemina. Pentru ca era propus drept un castru permanent, castrul de la Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romana.
Construirea lui s-a facut pe o intindere de 30 de ha ; forma sa era dreptunghiulara, conform arhitecturii militare romane. Caramizile purtau stampila legiunii a XIII – a Gemina.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

Setările cookie-urilor de pe acest site sunt setate pentru a „permite cookie-urilor” să vă ofere cea mai bună experiență de navigare posibilă. Dacă continuați să utilizați acest site web fără să schimbați setările cookie-urilor sau faceți clic pe „Acceptați” mai jos, atunci dați acordul.

Close